vineri, 13 martie 2009

Foc de maci

O poezie care mi-a plăcut dintotdeauna...Mersi, Papa! :)



Ce-ai spune de-o colibă de răchită
Ascunsă printre trestii undeva?
Ar fi o casă tocmai potrivită
În care ne-am putea oricând muta.

Ne-ar descânta în jur, complice, apa
Iar înăuntru-ar arde foc de maci
Prea multe lucruri n-ar putea încape
Să nu-ţi rămână loc să te dezbraci !..

4 comentarii:

Mihaela Chelaru spunea...

dintotdeauna mi-au placut macii! au ceva aparte, ceva ce nu poate fi definit, cel putin din pct meu de vedere. iar rosul ala...e perfect!

Irina spunea...

^Mihaela: exact :X singurul meu regret e ca poza nu-mi apartine :"> desi stii ca si eu am cateva fotografii cu maci pe blog :)

Ioan Bistriteanul spunea...

A cui e poema? Imi place.

Irina spunea...

^Ioan Bistriteanul: a tatalui meu :)

 
Filme Online Seriale Online