Sunt momente

(play while reading.)

Sunt momente ale uneor zile de toamnă în care simţi nevoia să te retragi în cei patru pereţi ai camerei tale încărcate de amintiri, să ignori orice mesaj supărător care încearcă să te invadeze şi să te tragă în afara zonei tale de confort şi să nu mai fii dispus să faci niciun compromis.

Sunt momente în care, chiar şi după o lună întreagă de absenţă, îţi faci curaj să deschizi din nou Blogger.com, neştiind măcar dacă vei da Publicare cuvintelor care se chinuie să iasă, să se elibereze şi să-şi croiască propria cale spre a fi citite mai departe.
 
 Sunt momente în care ţi se întâmplă multe, dar nu ai timp şi chef să povesteşti nimic; doar câteva sms-uri pot să-ţi confirme după atâta timp că ceea ce a fost chiar s-a întâmplat, că nu ai vrut aşa mult să existe acel ceva magic, încât ţi-ai imaginat cu o tărie de nedescris, până când chiar şi tu poţi fi minţit/ă.
 
 Sunt momente când vrei cu disperare să ai persoana pe care o iubeşti lângă tine şi numeri orele până când o vei aştepta acasă cu masa pusă. Mâncare la plic, dar până la urmă nici nu contează, atât timp cât e pregătită cu dragoste: dragoste de apă, dragoste de sare, aproape că aş putea spune dragoste de...mare.

Sunt momente în care nici nu realizezi cum a trecut prima lună de facultate, în care ai atât de multe de făcut, încât simpla relatare retrospectivă te îngrozeşte şi nici nu poţi să crezi că ai găsit resurse pentru a-ţi bifa totul pe lista ce are încă multe spaţii de completat.

Sunt momente în care aştepţi la rândul kilometric de la tonetă albastră doar că să simţi din nou sentimentul simplu de a te plimba pe traseul 1 / 13, fără grijă că biletul la fel de albastru se va încăpăţâna să nu primească ştampila fără de care e inutil.
 
 Sunt momente în care cea mai bună prietenă a ta face 20 de ani şi ţie nu-ţi vine a crede că în curând urmezi; momente în care sacrifici orice pentru a-i găsi un cadou care să-i vorbească de la prima vedere, momente în care te enervezi mai rău decât ea pentru că lucrurile nu sunt aşa cum ar trebui să fie.
 
 Şi, în cele din urmă, sunt momente când, nefiind obişnuit/ă să ai puţin timp liber, nu ştii ce să faci cu el şi încerci să rezumi ultima lună în câteva rânduri, pentru a nu avea impresia mai târziu că nici măcar n-a existat...un automne où il faisent beau...

Chiar la timp pentru CM!

Dacă mă întrebaţi, nici eu nu ştiu cum am lăsat să treacă 3 luni şi 3 zile fără să mai scriu pe blog...măcar câteva rânduri, o poză sau un citat. Dar adevărul e că de multe ori vroiam să o fac, însă mereu intervenea ori vreun seminar la care trebuia să merg, ori un curs sau poate faptul că nu îmi mergea netul de cămin.

Şi dacă nici o dimineaţă din vacanţa de vară (ce-i drept, mult prea rece pentru data de 23 iunie), alături de cana mea mare cu cafea nu mă pot face să-mi (re)vină inspiraţia, atunci chiar că nu ştiu cine sau ce o mai poate face. :D Ideea e că tot nu îmi vine să cred că s-a terminat deja primul an de facultate, că nu mai sunt boboacă...Pe de-o parte, îmi pare rău că a trecut aşa de repede, pentru că de la anul nu se ştie ce va mai fi, dar pe de altă, să zicem că sunt deschisă noilor experienţe. Bineînţeles că despărţirea de cămin şi de colegele de cameră a fost grea, şi la propriu, din cauza celor 423583 de bagaje, dar mai ales la figurat. După ce stai în X metri pătraţi cu cineva timp de 9 luni, e chiar greu să pleci aşa pur şi simplu...dar uneori e necesar să pleci, ca să ai unde te întoarce.

Şi ca să mă opresc aici cu partea dramatică, trebuie neapărat să relatez o fază de vineri din Piaţa Unirii. Stând cu Andreea pe o bancă, vedem amândouă o mascotă - leu uriaşă îndreptându-se către noi, moment în care eu am venit cu replica memorabilă: "Dacă leul asta vine la mine, eu ţip..N-am fost învăţată cum să mă comport cu un leu!"

Bineînţeles că am început amândouă să râdem, iar leul chiar a venit la noi, ne-a făcut cu mâna şi ne-a întrebat dacă râdeam cumva de el. Noi, ca în reclama la 7 Days, am băgat rapid mulţi de Nu, Nu, Nu şi se pare că am fost convingătoare, pentru că ne-a trimis la "Fata în verde, să ne dea Fanta". Ca să fac o mică reclamă, Fanta Fructe neîmblânzite - ediţie limitată pentru Campionatul Mondial :D. Poate nu sunt eu mare fană a fotbalului, dar cu leul, brăţara şi melodia oficială m-au dat gata, aşa că dacă mă vedeţi ascultând la maxim melodia şi purtând brăţara, să nu vă mire.

Altceva nu aş vrea să mai scriu deocamdată...dacă o să mai am ceva de zis zilele astea, sigur o voi face, dacă nu...peste următoarele 3 luni. Nu mă aştept să îmi mai citească cineva blogul, dar dacă totuşi o face, mulţumesc! :">

Dupa 17 "ani"...visele noastre se împlinesc!

17 martie...17 "ani" de când viaţa a început să mi se schimbe, 17 "ani" de când am sentimentul că în sfârşit îmi va fi bine. Bine pe termen lung, nu doar până când capriciile cuiva vor decide contrariul, aşa cum am tot păţit de-a lungul timpului. De data asta, nu pot decât să sper că va fi altfel, că o să reuşesc să-mi împing propiile limite mai departe decât au fost vreodată, că realitatea va învinge iluziile adunate în globul meu de cristal de prea mult timp.

Uneori, ce e vechi are şi el farmecul lui, dar alteori lucrurile păstrate prea mult timp trebuie aruncate pur şi simplu, ca şi cum niciodată nu ar fi existat. Totuşi, cuvântul "niciodată" e unul periculos; arma fatală e să ameninţi pe cineva cu "Niciodată nimeni nu te va mai ... aşa cum am făcut-o eu". Ei, serios? Eşti tu Mama Omida ca să prezici asta? Acum nu ştiu cine va mai citi şi cine se va mai simţi "Tu"-ul din toată povestea asta, dar dacă e cine cred eu, sigur nu e persoana corectă.

Bun, ştiu că v-am ameţit cu cele două paragrafe introductive, dar măcar la mine era o incoerenţă voită, spre deosebire de alte bloguri pe care le-am vizitat recent şi dau dovadă de acest lucru în mod frecvent şi sunt destul de sigură că nu e tocmai întâmplător. Şi acum pe bune, nu sunt rea, nici geloasă, invidioasă sau frustrată. Pur şi simplu unii chiar ar trebui să-şi vadă valoarea reală în oglindă şi nu una supra-apreciată, de genul pozei cu motanul ce se vede leu.

Poate majoritatea nu aţi înţeles nimic, dar la momentul oportun o să dau mai multe detalii dacă va fi nevoie. Deocamdată, aş mai putea adăuga că "Visele noastre CHIAR se împlinesc" şi că în weekend-ul ce a trecut am mers acasă la mine cu Nastea, să o cunoască şi ai mei, iar ce a ieşit a fost un weekend foarte frumos, o coadă împletită aşa cum numai ea ştie şi câteva lacrimi provocate de vizionarea unor materiale cu cea care ne-a făcut să ne cunoaştem: Adela. Nu cred că este vreo şansă cât de mică ca să citeşti aceste rânduri, dar oricum: Mulţumim, Adela! Dacă nu erai tu, probabil nu ne-am fi cunoscut niciodată şi am fi avut cu un prieten adevărat mai puţin. Ca să nu termin postul chiar aşa sec, având în vedere că sunt mereu pe fugă din faţa laptop-ului cu net, las şi câteva poze cu noi şi o melodie sugestivă pentru cele două prime paragrafe buclucaşe. Enjoy! :D

Noul Dans al Pinguinului

De la melodii lente, la ceva amuzant:




=)) Mersi, Ioana! :)

Mihai Trăistariu - Je t'aime

L-am văzut luni în premieră la 'Neatza cu Răzvan şi Dani şi mi-a plăcut mult, atât piesa, cât şi videoclipul. Voi ce părere aveţi?

Gânduri de dimineaţă

Pentru prima dată în vacanţă asta mi-a ieşit o schemă pe care mi-am propus-o de mult: să dorm şi eu NORMAL - 8 ore pe noapte. Că în rest, am fost ori nocturnă şi greu de trezit chiar şi pe la prânz, ori somnoroasă de seara şi matinală rău dimineaţa. Tipic mie!

Aseară mi-a arătat Alecsa un site interesant, ceva gen mirc (parcă aşa se chema chestia aia unde oricine începea cu asl pls; eu nu prea am prins-o la vremea mea, pentru că nu am lăsau ai mei să vorbesc cu străini :)). Pe site-ul ăsta, treaba stă cam la fel...vorbeşti cu necunoscuţi din toate colţurile lumii, fără ca măcar să ştii în prealabil numele celuilalt sau orice alte date despre el. Dar comunicarea e cheia, nu-i aşa? Am vorbit şi eu cu vreo 3 persoane aseară, mai mult de curiozitate decât de interesul viu pentru noi cunoştinţe, însă până la urmă a fost chiar drăguţ. Bineînţeles, trecem peste cei care încep cu întrebări obscene sau propuneri indecente, pentru că site-ul chiar nu se vrea a fi de matrimoniale, dar...nu se ştie niciodată peste ce persoane interesante ai putea da, pe care altfel probabil că nu le-ai cunoaşte :)

În rest, am visat ceva ciudat chiar înainte de a mă trezi: avatare! Nu omuleţi de ăia albaştri (care, apropo, nu prea îmi plac), ci avatare de messenger...ale cunoscuţilor mei. Asta da chestie ciudată, nici nu mă gândeam că se poate măcar să visezi aşa ceva. Îmi aduc aminte şi acum că, atunci când eram eu mică - mică, aveam în casă o carte de "interpretarea viselor", cu nişte coperte ciudate, la care mă uitam mereu urât când bunica căuta să vadă ce-a mai visat. Şi acum sincer, mă îndoiesc că aş putea eu găsi ce înseamnă dacă visezi avatare; deci, mai bine mi-aş face eu propria carte. Adică ce, îl am şi pe Freud că sursă de inspiraţie, ar putea fi chiar un best-seller, nu-i aşa? :)) Asta era bună la rubrica Aberaţii de dimineaţă. :D

Şi ca să fie o dimineaţă completă, ne trebuie desigur şi o melodie de ascultat
la cafea. Gossip Girl să trăiască!

I Hate This Part

I hate this part & I can't help myself...
cand vine vorba despre The Alvin and the Chipmunks :D

O melodie superbă

Elli Kokkinou - Den Ginete


Şi în română, ador versurile de la refren...


Bambi-imi cant iubirea

Melodia de ieri

Se pare că iarăşi m-am lăsat pe-o ureche şi n-am mai scris de 3 zile. Dar poate chiar nu s-a întâmplat nimic (din ce trebuie voi să ştiţi) în tot timpul ăsta.
Nici acum probabil că n-aş fi scris, dacă nu aş fi constatat că am o leapşă
de la Inka, în care trebuie să postez "melodia zilei de ieri".
Numai că la mine sunt două, pe care le ascult pe repeat de ceva vreme.
(Q, simte-te vinovat şi ia examenul ăla! :P)






Leapşa merge la toţi doritorii. :D

Chayanne - Un siglo sin ti

Crede în tine!

Nu ştiu de ce, dar azi imediat după ce am ieşit de la proba de engleză oral,
mi-a venit în cap melodia Crede de la Voltaj.




Şi dacă este vreo reţetă a succesului în viaţă, aceea e cu siguranţă încrederea în forţele proprii. Chiar dacă uneori avem cu toţii momente în care ne simţim descurajaţi, fără nicio speranţă şi în pericol de a cădea în prăpastie,
până la urmă încrederea este cea care ne scoate la suprafaţă.

Şi e cu atât mai bine dacă are cine să ţi-o redea...

P.S.: Am mai adăugat un 10 pe fişa de examen...Thanks, Lady Di!

Sera de Dios

"Şi restul...e tăcere!"

Melodii la prima oră

Vă las două melodii care mă binedispun, chiar şi cu tot stresul
aferent săptămânii dinaintea furtunii. :D


Sistem - Boca de Inferno


Darin Feat. Kat Deluna - Breathing Your Love

OCD (Obsessive Cullen Disorder)

* A normal guy would say: I love you Baby!
Edward Cullen would say: You are my life now.
* A normal guy would say: I think I am falling for you.
Edward Cullen would say: The Lion fell in Love with the Lamb
* A normal guy would say: You hair looks like a haystack; go brush it!
Edward Cullen would say: Your hair looks like a haystack but I like it.
* A normal guy would pick a random song from a random artist and dedicate it to you.
Edward Cullen would sing you a song he wrote for you while playing the piano.
* If you die, a normal guy would find another.
If you die, Edward Cullen would kill himself cause life without you isnt worth living.
* As you leave the house, a normal guy would say: Bye, see ya!
As you leave the house Edward Cullen would say: Come back to me, love.
* As a normal guy leaves the house,he would say: Love ya, I'll be back later!
Edward Cullen would say:Look after my heart, I've left it with you. And then he would hire his psychic sister to stalk you and pay her with a yellow porsche.
* As you come back to the house, a normal guy would be watching TV and wouldnt even notice.
As you come back to the house, Edward Cullen would be welcoming you by playing the piano with a song just for you.
* While you are both out for dinner, a normal guy wouldn't keep his eyes off the sexy waitress.
Edward Cullen wouldnt even notice the waitress was a female.
*A normal guy, while driving, would keep one hand on the wheel and one hand on the radio.
Edward Cullen while driving, would keep one hand on the wheel and the other attached to yours.
* While far apart in different places, a normal guy would say: I miss you.
While far apart in different places, Edward Cullen would say: Its like you've taken half myself with you
* A normal guy wouldn't care or notice if you had nightmares.
Edward Cullen would sing until your nightmares went away.
* A normal guy would wait for you to make him breakfast.
Edward Cullen would make you breakfast everyday.

O nouă leapşă

Acum că s-a reîntors Geo, m-a încântat de-a dreptul cu o melodie superbă, dar de care uitasem cu desăvârşire până nu am regăsit-o la ea pe blog :)
Este vorba despre Voltaj - Vara trecută; versurile cel puţin sunt prea potrivite cu starea mea...



Şi că tot veni vorba de asta, m-am autoservit cu o leapşă, că a trecut destul timp de când n-am mai făcut nici una şi chiar îmi era dor.


1) Ia cartea cea mai aproape de tine,deschide la pagina 18, si găseşte rândul 4

"- Dar tu de câte ori ai fost în ultimul an de liceu?" (New Moon)


2) Intide-ti braţul stâng pe spate cât de mult poţi. Ce atingi?

Aerul =))

3) Care a fost ultima emisiune pe care ai văzut-o la TV?

Sincer nici nu mai ştiu de când nu am mai deschis TV-ul. Dar parcă am văzut Date my Mom, pe MTV.

4) Fără să te uiţi la ceas, spune ce oră este?

15:30

5)Acum uită-te la ceas, ce oră e?

De fapt era 15:22, dar am fost pe aproape, nu? :P

6) Când ai făcut ultimul pas afara? Ce făceai?

Păi azi când am venit de la şcoală. Şi logic, mergeam spre casă.

7) Înainte să incepi chestionarul acesta, ce ai făcut?

Am ascultat obsesiv melodia de mai sus şi m-am gândit la ziua de miercuri.

8) Ce porţi acum?

Pantaloni de trening negri şi un tricou portocaliu cu buline albe

9) Ai visat noaptea trecută?

Nu prea visez eu de obicei sau cel puţin nu-mi amintesc. :)

10) Când ai râs ultima dată?

Azi cred, dar nu mai ştiu de ce. Oricum, mai tarziu am şi plâns, deci...:|

11) Ce e pe pereţii camerei în care te afli?

Doar o icoană deasupra patului şi o foaie cu sunetele în limba engleză (pe care oricum nu le mai ţin minte=)) )

12) Care e ultimul film pe care l-ai văzut?

Titanic - am revăzut ieri o parte din el. Se pare că m-a apucat rău de tot nostalgia în perioada asta :P

13) Dacă ai deveni multi-milionar peste noapte ce ai face cu banii?

Bună întrebare. În primul rând, mi-aş cumpăra o garsonieră în Iaşi, ca să am unde sta la facultate. Apoi mi-aş lua repede-repede un Volvo argintiu, că să-mi îndeplinesc o fantezie dorinţă idioată de-a mea în ziua banchetului. O parte din bani i-aş împărţi cu cei dragi, iar cu restul aş face un adăpost pentru animale (asta îmi doream de mică). Şi probabil că mai târziu aş mai investi şi în vreo afacere ceva. Dar până una-alta, sunt doar vise.

14) La ce te gândeşti acum?

La banchet şi la faptul că în curând se va termina o etapă din viaţa mea...

15) Dacă ţi-ai putea pune o dorinţă, şi ştii că se va îndeplini care ar fi aceea?

O parte din chestiile de la punctul 13.

16) Gata,asta a fost tot.Mai vrei?

Sincer mi-a făcut mare plăcere, deci aş mai fi vrut câteva întrebări.


Leapşa o poate prelua oricine doreşte, dar eu o nominalizez în mod special pe sis, că pariez că îi era dor şi ei de una, de la mine normal.

Eurovision

Nu cred că am mai spus asta pe blog, dar de vreo doi ani, am urmărit cu mare interes Eurovision-ul - finala (cu selecţia naţională nu prea m-am omorât niciodată, recunosc :P). Totul a început absolut întâmplător, în mai 2006, când l-am descoperit pe Dima Bilan, candidatul Rusiei. Mi-a plăcut foarte mult şi regret şi acum că nu a luat locul I pe care l-ar fi meritat (găsiţi aici videoclipul, în caz că nu ştiţi despre ce e vorba :D). Apoi în 2008 a făcut din nou senzaţie cu melodia care avea să aducă Eurovision-ul la Moscova. Mărturisesc că l-am votat şi eu şi săream prin casă de bucurie când am văzut că în sfârşit a câştigat cine a meritat. :D Cât despre prestaţia României din ultimii doi ani, mai bine mă abţin. :|

Însă aseară am urmărit şi o semi-finală, ceea ce m-a făcut să mă simt pentru prima dată mândră că sunt româncă şi că Elena Gheorghe ne reprezintă ţara. Mereu mi-a plăcut vocea şi mai ales persoana ei - cu toate că nu am prea multe cunoştinţe despre ea - pare super ok tipa, fără fiţe şi alte prostii. Chiar mi-a plăcut cum a cântat ieri şi sper că sâmbătă va fi şi mai bine, asta pentru că, sunt sigură că aţi aflat deja, s-a calificat în finală.
Pun şi filmuleţul, în caz că nu l-aţi văzut:



Cât despre celelalte piese din concurs, unele mi s-au părut mari tâmpenii (Cehia), altele sunt drăguţe (Finlanda, Muntenegru, Islanda)...însă cel puţin din ce am văzut până acum, eu zic că anul asta avem mari şanse. :D


P.S.: Who knows - maybe, he'll be my prince...

Dacă vă interesează ce-am mai făcut

Mulţumesc celor care m-au susţinut şi m-au determinat să nu apăs un buton de "Închidere blog". :) O să încerc să îmi fac timp şi pentru postat, deşi programul meu devine din ce în ce mai aglomerat...

Pe de o parte, mă bucur că reuşesc să îmi ţin mintea ocupată, pentru că asta mă împiedică să mă gândesc la ce nu ar trebui, însă pe de altă parte, nu ştiu cât de bine e să mă droghez cu iluzii...

Astăzi am mers la pădure cu clasa, sau mă rog, o parte din ea şi a fost ok, deşi m-am cam lămurit că natura nu e pentru mine şi nici eu pentru ea. :| O să postez mai târziu şi câteva poze, dar mai întâi trebuie să fac rost de ele, pentru că scumpa mea cameră îmi face figuri şi a trebuit să o las acasă.

Sper că şi voi aţi avut un weekend plăcut şi productiv. Aştept să-mi povestiţi. :D

P.S.: Bonus - o melodie mai veche, dar care îmi dă o stare de bine...:)

Mi-e dor de mare...

[Marea te spală... / Şi eşti sărat, nu? Te spală şi te sărează]

Daţi play între timp :)




Şi ce mai adevăr!
Cât de frumos e să priveşti în gol abisul
plajelor cuprinse de-un freamăt continuu...
S-auzi pescăruşii cum te strigă leneşi,
Mişcându-şi cu greu aripile neostenite.
Mirosi adânc mireasma mării de cleştar,
Şi ea te-mbie fără-ncetare, te-atrage,
te seduce şi te primeşte-n ea.
Şi fără să se sature de-a lumii perindare,
Ne tratează pe toţi în mod egal.
Nu-i om trist sau om vesel cel ce-i călcă pragul fără de hotar...
E doar un om ce iubeşte; iubeşte viaţa, iubeşte deopotrivă visarea
Se teme că viaţa-i prea scurtă să mori între patru pereţi
Şi vine la tine, o mare, măcar tu să nu-l părăseşti!

(*)

Şi eu sunt un om...Şi mie mi-e dor de valurile tale calde,
De braţele tale spumegânde
Mi-e dor să-ţi simt din nou efervescenţa,
Să mă simt o picătură-ntr-un ocean.

Mi-e dor de mare, căci m-a spălat de tot,
Mi-e dor de valurile simţite, deşi nu ştiam să-not.
Vreau să mai sper că soarele va răsări încă o dată numai pentru mine
Sau pentru noi...
Dar cât de bine sună NOI, când auzi ecoul dintre stabilopozii goi...

Bella's Lullaby

O melodie relaxantă pentru cei ce au avut o săptămână stresantă
(aşa ca mine):


Twilight - Bella's Lullaby

Crede în tine!

Şi pentru că azi tot m-am ţinut de făcut dedicaţii (a se vedea postul-surpriză
de pe blogul Alecsei), m-am gândit că o melodie pentru Sury a mea ar fi numai bună. Totul va fi bine, Su, o să vezi! :)