N-am nevoie de aripi sa zbor, 
doar de iubirea ta  si-apoi pot sa mor. 
Pune-ti mainile in jurul meu  
si vei simti cum deodata, nu mai imi e greu. 
Drumul e parca mai usor in doi, 
chiar de apar furtuni si ploi.
Uniti de ramanem, strans lipiti ca marea,
vom putea merge oricat cuprinde zarea.
Insa de-mi dai drumul, voi cadea;
nu am nici aripi de ceara sa ma sustina,
nici fluturi sa ma prinda de mana. 
Te am doar pe tine, izvorul meu nesfarsit de lumina... 
calauzeste-mi pasii spre luna plina!
luni, 10 noiembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
 
 
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu