Vineri, 13...

...Şi niciun ghinion. Nu că m-aş fi aşteptat la vreo unul, dar oricum... Poate doar să mă asculte la istorie şa să uit ceea ce m-am chinuit ieri vreo 3 ore să învăţ. Deja am auzit câteva comentarii azi pe tema ghinionului de 13, mai ales că e şi ziua nefastă de vineri. Pentru mine, 13 chiar nu a fost niciodată cu ghinion, ba mai mult, într-o tinereţe nu foarte îndepărtată, era numărul norocos. Acum se pare că a tot crescut şi s-a transformat în 23 pentru mine.

În general, nu sunt superstiţioasă şi nu prea ţin cont de tot ceea ce se zice. Am spart multe farfurii şi pahare la viaţa mea, însă nu s-a întâmplat nimic, la fel şi cu o oglindă. Pisicile, de toate culorile, nu au ezitat să-mi tăie calea şi totuşi încă sunt aici, bine-sănătoasă. Pe sub scări recunosc că nu am trecut, din motive practice, iar umbrele deschise în casă nu ţin, n-aş vrea să mă ud. Şi totuşi, pentru că tot veni vorba de superstiţii, mi-am amintit că am citit cândva destule articole în care se vorbeau de chestii care de care mai ciudate, unele chiar aberante. Şi tot aşa am aflat că există persoane paraskavedekatrifobe, adică care se tem de vineri 13. Mi se pare deja cam exagerat.

Şi totuşi, mult noroc - nu se ştie niciodată, nu-i aşa?! :P