Mda...

Oficial, a inceput de ieri. Practic, numai de azi. Cu nervi. Si ploaie. Si stres. Si cu un trandafir ale carui petale s-au scuturat chiar de fata cu profa. Frumos si unic, nu? Asa ca mine, stiu. ;)) Si daca mai e nevoie sa precizez, e vorba de scoala.

Am reusit si m-am enervat din prima zi, mai intai din cauza mamei, care confunda cred clasa a XII-a cu a II-a sau ceva de genul, apoi din cauza bancilor absolut insuportabile dupa trei luni de lenevit in pat si ultima, dar nu cea din urma, din cauza faptului ca incep sa realizez ca vacanta e gata, ca s-a dus cu tot timpul pierdut aiurea, cu discutiile pe mess pana dimineata, cu filmele vazute la orice ora din zi sau noapte... Ma opresc aici cu exemplele, ca mai rau ma apuca nostalgia :(

Si azi dimineata, cand am auzit sunand alarma aia absolut infioratoare, ma gandeam ca poate doar e un cosmar si cand ma voi trezi, o sa imi zica cineva ca numai am visat urat, ca e abia iunie si ca am toata vara inainte. As vrea eu... De fapt, as da orice sa mai fie o data vara care a trecut. Dar cum asta nu se poate, va trebui sa ma resemnez pana la urma si sa privesc numai inainte. Pentru ca daca ma mai uit inapoi vreo secunda, imi piere tot curajul.

Si, ca o constatare finala, un lucru e sigur: cafeaua de la 7 fix nu are acelasi gust cu cea de la 11 sau chiar de dupa pranz. Si mai ales, nu are mirosul de vacanta, deci nu prea ma ajuta cu nimic. Si apropo de cafea... vorbind cu Gee, ma gandeam: oare daca o pun pe Moni sa bea cafea, va da cafea cu lapte? Bine ar fi... macar as scapa de-o grija dimineata :))