Prima ninsoare :)

Cred ca sunt putine lucruri pe lumea asta care ma fac sa ma simt mai bine si sa imi dea o stare de euforie decat sarbatorile de iarna, zapada si, in general, tot ceea ce inseamna iarna pentru mine. Si cand zic iarna, ma refer la prima ninsoare si la luna decembrie, care cu siguranta ca este partea mea preferata din tot timpul anului.
Si cum dorul de ele este parca tot mai mare cu cat se apropie, iata ca azi mi s-a indeplinit in sfarsit dorinta. Desi nici nu imi imaginam, ningeeeeeeee!!!

Imi place asa de mult sa stau in casa, la caldura, cu o cafea langa mine si sa privesc pe fereastra jocul fulgilor de nea. Si cand ninge mai tare, ma aventurez sa ies afara, sa prind fulgii si sa ii studiez. Nu trece iarna in care sa nu ma minunez de complexitatea si totodata de fragilitatea lor, fapt care ma face adesea sa ii aseman cu fiinta umana: uneori prea dificila pentru a putea fi inteleasa, durabila impreuna cu alti semeni, dar atat de efemera in raport cu ea insasi.

Desi nici macar nu e inca decembrie, ninsoarea asta timpurie mi-a adus in minte mirosul puternic de brad ce imi invaluie casa in fiecare iarna, clinchetul suav al clopoteilor si nu in ultimul rand franturi de melodii cantate de colindatorii de odinioara.

Dar nu ma mai intind acum prea mult la povesti, pentru ca vreau sa ma bucur asa cum trebuie de fulgii astia, caci nu se stie cand ma mai intalnesc cu ei! :)