N-am nevoie de aripi sa zbor,
doar de iubirea ta si-apoi pot sa mor.
Pune-ti mainile in jurul meu
si vei simti cum deodata, nu mai imi e greu.
Drumul e parca mai usor in doi,
chiar de apar furtuni si ploi.
Uniti de ramanem, strans lipiti ca marea,
vom putea merge oricat cuprinde zarea.
Insa de-mi dai drumul, voi cadea;
nu am nici aripi de ceara sa ma sustina,
nici fluturi sa ma prinda de mana.
Te am doar pe tine, izvorul meu nesfarsit de lumina...
calauzeste-mi pasii spre luna plina!
luni, 10 noiembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu