Priveste-mi ochii...ei iti vor spune poate
cat mi-e de dor de tine...
Asculta-mi glasul stins, care te cheama neincetat,
sperand sa nu-l fi uitat.
Atinge-mi inima asa cum doar tu stii...
si ce mai simti acum?
Doar un noian de ganduri si iluzii facute scrum.
duminică, 16 noiembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Ce poezie frumoasaaa:x ca toate celalalte:x poeta lu mama ;;)
vai, o sa rosesc daca ma mai lauzi mult :"> asta e o mini-poezie :))
>:D<
Trimiteți un comentariu