Îmi pare rău

Îmi pare rău pentru inactivitatea de pe blog. Nu ştiu cât va mai dura, dar...

Miss him...

Pentru că:

- era mare şi fraier;
- era pufos şi dulce;
- mă trezea sâmbătă dimineţa la 8;
- era fotogenic şi stătea cum îl puneam eu;
- mă îmbrăţişa atunci când aveam cea mai mare nevoie;
- mereu zamebam natural la pozele cu el;
- l-am visat de două ori săptămâna asta;
- mi-e al naibii de dor de el.

DIOGO...

Îmbrăţişare specială

Voi ce-aţi zice de o aşa îmbrăţişare? :D



Mai multe detalii aici.

Din dragoste pentru...

...trandafiri, m-am întors la vechea mea pasiune - fotografia.
Vorba lui Jully, de acum o să fotografiez psihologia oamenilor,
aşa că profit cât mai am timp de frumuseţea naturii. :P

Remedii contra plictiselii

Ai scăpat de griji, şcoală sau facultate şi acum te cam plictiseşti, nu-i aşa? Pentru ce să pui mâna să citeşti ceva sau să faci un lucru util, când îţi poţi petrece timpul într-un mod mult mai plăcut! Dacă ai rămas cumva în pană de idei, iată câteva soluţii:

1.Cumpără-ţi Cosmote, cu cât ai mai multe minute şi sms-uri gratis, cu atât mai bine! Instalează-te comod în pat şi vezi pe cine ai chef să enervezi azi. Dacă eşti lipsit de prieteni, cum probabil că se întâmplă, de vreme ce te plictiseşti, formează numere aiurea şi sună în neştire, la orice oră din zi şi din noapte. Nu te ruşina să dai sms-uri perverse şi să faci invitaţii la cadouri de majorat a la Puya, că deh, doar trăim în era în care corpul este tot ce contează.

2.Ceva tare interesant, ce tot cu telefonul recent descoperit poţi face! Alege-ţi o victimă, ataşează #31# în faţa numărului şi dă-i bătaie. Sună de 1000 de ori pe zi, exaspereaz-o, scoate-i fire albe. Şi cel mai important, nu scoate un sunet! Adică să nu care cumva să îi zici vreo ceva, să se prindă cât de fraier eşti tu de fapt. Aa, şi nu te teme: ea e aşa naivă încât n-o să facă plângere nici la Poliţie, şi nici la Cosmote ca să-ţi afle numărul şi să te alegi şi tu cu ceva drăguţ din toată afacerea asta.

3.Asta e numai pentru bloggeri! Acum mă pregăteam să-ţi explic cu ce se mănâncă un blog, dar culmea e că ştii deja. Nici nu mai contează că al tău e de c***t, plin de articole Copy - Paste sau cu ştiri care nu interesează pe nimeni, ideea e că: Ai blog, eşti tare, frate! Apucă-te şi dă comentarii anonime pe la alte bloguri; cu cât limbajul e mai colorat, cu atât eşti mai bun! Nu te gândi prea mult când scrii comentariile, foloseşte ce cuvinte îţi vin cel mai bine în minte, că doar te confrunţi zi de zi cu ele, nu? Hai că totuşi nu vreau să zici că-s fată rea şi dau nişte exemple: "panaramă", "proastă", "idioată" etc. Tot ce ţi se zice ţie zilnic, numai că trecut la feminin. Şi încă ceva: din nou, nu-ţi face nicio grijă că victima ta fraieră se va prinde cine îi dă comentariile sau că nu le va aproba. De cum le vede, va fi tare entuziasmată şi de aia nu o să apară pe blog la ea niciodată, pentru că de emoţii că un ratat că tine o bagă în seamă, le va da respingere în loc de aprobare. Dar, stai calm, nu e totul pierdut; poţi încerca şi mâine, şi poimâine, şi în fiecare zi... până ce nu te mai plictiseşti!


PS: Acest post NU este un pamflet, însă are un caracter de AŞA NU! Sau na, acum fiecare cum îl interpretează.

Îmi cer scuze faţă de cititorii mei respectabili pentru limbajul folosit, dar chiar era nevoie.


Şarpele e odios nu pentru că muşcă, ci pentru că se ascunde ca să muşte. ;)

Vampir sau nu?

Deci, (nu e bine, nu trebuie început cu deci) Sunt sigură că înainte de a adormi aveam două - trei idei pentru nişte posturi noi, însă acum oricât de mult îmi forţez neuronul colorat să le regăsească, el e mai ceva ca batman şi nu vrea să-mi zică deloc ce trecuse prin el mai devreme.

În fine, până una - alta, vă zic că aseară am găsit un moment de slăbiciune la mama şi am rugat-o cât de frumoooos am putut eu să ne uităm împreună la Twilight.
- Dar l-ai mai văzut de N ori, nu te-ai plictisit încă?
- Eu...de vampirii mei? Niciodată! :P Şi în plus, nu l-am văzut încă cu tine. Te rog, te rog! :D
- Hmm, hai adu DVD-ul...Dar ne uităm la mine, da? Şi fă şi nişte popcorn.
- Cu caşcaval sau cu unt?
- Cu colţi. =))
[Ultimele două replici sunt fictive, recunosc. Doar că nu m-am putut abţine.]

Şi da, ne-am uitat într-adevăr; eu pentru a 7-8 oară cred (deja am pierdut numărul, dacă e să vă zic sincer) şi mama pentru prima. Cum la început nu prea era atentă, o tot avertizam asupra a ce urmează să se întâmple, fără să mă pot abţine de la comentarii de genul "Pff, tu vezi cât de bun e?", "Ce ochi are / ce piele strălucitoare" etc. Între timp, după popcorn, băusem şi un cocktail şi deja începusem să prind culoare în obraji, la care mama deja se gândea că e reacţia mea la Edward privit insistent. :P

Pe la jumătatea filmului, tocmai când era mai interesant, îi sună telefonul. Şi după faţa pe care a făcut-o ştiam că va dura...exact ca în reclama de la nu-ştiu-ce fixativ. Durează, durează, durează...(sau era reclama la Duracell?) Bun, zic hai că între timp mă duc şi eu şi mănânc ceva şi când revin o să fie gata conversaţia. După încă vreo zece minute de uitat la screensaver-ul DVD-ului, a început să bată vântul, dar nu orice vânt, ci unul de ăla frumos, exact că în noaptea aia. Într-un final apare şi mama şi continuăm să ne uităm, cu efectul sonor pe fundal. Când se termină filmul, o întreb dacă i-a plăcut şi cică: "Da, dar eu mă aşteptăm să fie şi ceva mai de groază; aici e totul aşa de romantic." "Poate prea romantic", am zis eu, iar apoi i-am zis noapte bună şi m-am dus în camera mea, să visez mai departe cu ochii deschişi la piele albă şi ochi de caramel.

Partea a doua a poveştii e chiar tare; dimineaţă, mă anunţă bunica-mea că s-a spart un vas de yena din senin. Culmea e că nu a fost niciodată folosit, iar eu nici atât nu l-am văzut măcar. Când s-a întors mama azi de la serviciu, vine furtună la mine şi mă trimite de la PC, pe motiv că vrea să caute pe Google care e faza cu vasul. Eu, neavând altceva mai bun de făcut decât să o aştept să termine, m-am dus în pat foarte repede.

- Wow, cum ai ajuns atât de repede pe pat?
- Nu e vina mea că eşti îngrozitor de neatentă. (mai aveam puţin şi citam replică cu tot cu Bella din final)
- E ciudat...aseară film cu vampiri, azi vase sparte şi tu te mişti aşa repede. Şi nu îţi place să stai afară, în soare şi mănânci tot mai puţin.
- Sugerezi ceva?
- Eşti vampir?!
- Aş vrea eu...

Şi da, asta e mama mea, asta sunt eu. Vampir sau nu?

Leapşă lungăăăăă :)

Astăzi am descoperit un blog foarte interesant, care mi-a plăcut din prima clipă. Este vorba despre Hubba Bubba, de la care mi-am permis să iau o leapşă. (PS: citiţi postul ăsta, e grozav!)

1. Ce speli prima dată la duş?
Faţa şi părul

2. Care e culoarea ta de helancă preferată?
Turcoaz

3. Îţi place cafeaua?
Da, dar să aibă neapărat lapte şi cât mai mult zahăr

5. Cum te simţi acum?
Fericită pentru că am intrat la facultate la buget :D

6. Care e ultima literă din numele persoanei de care eşti îndrăgostită?
U :P

7. Spui AIM sau A I M?
Nu spun.

8. Care e ultimul vis pe care l-ai avut?
Hmm...că eram în pat şi cineva mă învelea, spunându-mi "Sleep, my Bella"...

9. Ai putea mânca o lună întreagă felul tău de mâncare preferat fără să te saturi de el?
Cred că nu, dar sincer nici n-aş vrea să încerc

10. De ce ai o poftă puternică acum?
De pizza...cred că mereu am poftă asta, inclusiv când mănânc : ))

11. Foloseşti aţă dentară?
Nu...asta ar mai lipsi la câte probleme am şi aşa cu dinţii.

12. La ce te gândeşti când auzi cuvântul "varză"?
La chestia aia mare, cu "rochiţe" verzi; sper că n-ar trebui să mă gândesc la altceva :P

16. Ai numărat vreodată până la 1000?
Până la 1000 ştiu sigur, dar mai mult parcă nu-mi amintesc :-?

17. Muşti sau lingi îngheţata?
Amândouă. (Cole, mai ştii faza din parc? =)) )

18. Foloseşti emoticoane?
Da, multeeee...până şi pe mess :D

19. Câte dormitoare are casa ta?
4, dar oricum numai unul e al meu

20. Ai cunoscut vreodată o celebritate?
Până acum nu

21. Îţi place brânza?
Da...mai ales aia topită cu smântână

22. Care e ultima melodie de care ai fost obsedată?
Chayenne - Un siglo sin ti (încă sunt..)

23. Câte ţări ai vizitat?
Numai România din păcate

24. Sunt părinţii tăi stricţi?
Nu prea

25. Ai sări cu paraşuta/parapanta/planorul?
Mereu mi-am dorit, dar mi-ar fi cam frică să o fac

26. Ai lua masa cu George W. Bush?
Nu prea...nu mă interesează politica

28. E ceva strălucitor în camera ta?
Cerceii mei

30. Închiriezi filme?
Nu

31. Cine stă în faţă la ora de mate în clasa ta?
N-am mai făcut mate de 3 ani aproape şi sincer nu mai ţin minte

35. Unde vei merge sâmbătă seară?
Habar n-am, să văd ce mi se oferă

36. Ouă albe sau maro?
Albe

37. Îţi place muzica?
Da, nu trece nicio zi în care să nu ascult

38. Ai mers cu trenul?
Da, normal. Chiar adorăm asta pe vremea când erau trenurile acelea vechi...

41. Ce zi a săptămânii e?
Luni - urâtă zi.

40. Ce ai mâncat la prânz?
N-am mâncat încă de prânz, dar mă duc acuşi să văd ce mi-a pragatit bunica

43. Ce face mâine prietena ta cea mai bună?
Am întrebat-o şi a zis că n-are planuri. Săriţi pe ea!
(pls don't kill me, Cole, nu m-am putut abţine :P)

46. Ai văzut filmul The Butterfly Effect?
Da, prima parte. Dar asta a fost acum vreo doi ani.

47. Ce crezi despre Yankees?
Echipa aia de baseball din New York? :-s

51. Ai părul ondulat?
E drept, că întins cu placa :>

52.Când ai plâns ultima dată?
Vineri seara.

53. Ai intrat vreodată într-un zid?
Am păţit şi asta : ))

56. Anotimpul preferat?
Vara, dar şi iarna. Niciodată nu m-am putut decide cu adevărat :-?

61. Cu cine te vei ţine de mână în viitorul apropiat?
Cu ...

62. Adormi cu televizorul deschis?
Nu mai am TV în cameră, deci e exclus

63. Ai băut vreodată alcool direct din sticlă?
Doar bere, la o petrecere :D

64. Crezi că eşti bătrână?
Nu cred, deşi mă mai roade uneori câte-un gând de ăsta

65. Ţi-e frică de întuneric?
Puţin...mai ales după ce am văzut The Unborn

66. Îţi place viaţa ta momentan?
Parcă începe să reintre în normal

67. Când ai făcut ultima dată baie sau duş?
Chiar înainte de a începe leapşa asta, dar unul foarte scurt

68. Baţi în lemn?
Nu prea cred în de astea, dar bat dacă mă "obligă" cineva

69. Ai o vedere bună?
Da, la capitolul asta stau chiar bine :D

70. Poţi să faci hula hoop?
Nici n-am încercat, dar nu mă tentează.
(PS: hula hoop înseamnă învârtirea cercurilor în jurul corpului; hai, nu ziceţi că o ştiaţi pe asta şi eu eram singura "incultă"? )

71. Unde sunt părinţii tăi?
La serviciu momentan

72. Ai fost vreodată sărutată în lift?
Nu...dar la cât mi-e de frică de ele, cred că n-ar strica :P

73. Care e următorul CD pe care îl vei cumpăra?
Nu prea cumpăr eu CD-uri, cel puţin nu pentru mine

74. Ce mărci porţi momentan?
Irina She (are numele meu, da? ;;) )

76. Ai intrat într-o încăpere pe fereastră vreodată?
Nu, însă am aruncat ghiozdanele pe geam în clasa a V-a (ce nebuni mai eram)

77. Poţi suporta adevărul?
Da, oricât de dureros ar fi el...

78. Ce ai cumpărat ultima dată?
Produse alimentare

79. Cât de des vorbeşti la telefon?
Destul de rar. Prefer discuţiile faţă în faţă sau mess-ul

80. Eşti într-o relaţie complicată?
Viaţa mea toată e complicată!

81. Urăşti mai mult de trei persoane?
Nu...de fapt, acum cred că nu mai urăsc pe nimeni cu adevărat.
Doar antipatii şi atât

82. Ai pus piedică cuiva vreodată?
Nu, mi se pare chiar urât gestul

86. Foloseşti beţişoare chinezeşti?
Nu

87. Ierţi prea mult?
Depinde de persoană despre care e vorba

89. Deţii o armă?
Nu, ar trebui să-mi iau una? : ))

90. Ai făcut telefoane glumă?
Nu :P

91. Ai fost vreodată într-un castel?
Doar la Peleş şi Bran

92. Îţi place părul tău?
Da...chiar ziceam zilele astea că e singurul lucru de care sunt şi eu pe deplin mulţumită

93. Îţi place de tine?
Sunt mulţumită de persoana mea, daca stau să mă gândesc bine

94. Eşti mai apropiat de mama sau de tata?
Nici unul din ei.

Leapşa merge la sis (să ai de lucru când vii din vizită :> ), la Inka şi Buhu,
la Gârby (pls don't hate me :P), la Jully şi în general la toţi care o mai
doresc şi au timp de ea.

Vreau să mă porţi în braţe până la infinit şi înapoi

Da.
E cald rău...mai ceva ca în piesa lui Caragiale.
Şi mi-e lene...o lene de aia pe care efectiv o simţi curgând prin vene,
mai ceva ca adrenalina
partea bună e că lenea nu provoacă şocuri, nu face decât să fie totul banal
dar hey, uneori avem nevoie şi de o pauză, nu?
o pauză în care să stăm, să ne oprim, să nu ne mai grăbim
să facem totul încet, să-i privim pe ceilalţi în ochi
e bine să ne facem timp pentru a spune ce simţim, pentru a spune Te iubesc sau Iartă-mă! sau Cântă-mi ceva la pian...
ştii măcar cât de mult vreau să mă porţi în braţe până la infinit şi înapoi?







PS: post liber, aberant, dar dureros de real.

Chayanne - Un siglo sin ti

Ce-am făcut noaptea trecută

Aşa cum spuneam în postul anterior, noaptea trecută a fost de-a dreptul insuportabilă. În general, vara mă odihnesc foarte prost şi nu reuşesc să adorm decât după ora 2:00. Şi dacă la căldura aferentă lunii iulie (nici nu vreau să-mi imaginez ce era dacă mă ambiţionam să-mi fac camera la mansardă :| ) mai adăugăm şi alţi factori, deja e totul "perfect".

Cum nu aveam eu aseară ce face, m-am încumetat să dau play la un horror pe care îl aveam salvat în pc pentru vreo seară cu fetele, numai că de această dată bineînţeles că eram singură - singurică. Din trailer, m-am cam prins eu că e serioasă treaba, mai ales că nu-s obişnuită cu genul ăsta de filme, aşa că m-am înarmat cu mult curaj şi am început să mă uit. Norocul meu a fost că mai vorbeam şi pe mess, că altfel chiar nu cred că rezistam la toate coşmarurile tipei, gândaci şi mai ales la exorcizarea din final. Cu toate că simţeam adrenalina şi teama prin vene, chiar mi-a plăcut filmul şi mă bate gândul să repet şi în seara asta experienţa. Vreo recomandare ceva? :D

Toate bune şi frumoase, dar la un moment dat lumea se mai şi culcă şi eu rămân singură. Neavând ce face pe mess, am ieşit şi hoinăream prin blogosferă în căutare de chestii interesante. Inka nu m-a dezamăgit nici de data asta şi am găsit pe blogul ei un chat unde poţi vorbi cu "Dumnezeu". Am intrat să văd care e treaba pe acolo şi spre surprinderea mea, chiar m-au amuzat răspunsurile pe care le primeam. Păcat că n-am salvat conversaţia, dar oricum pot oricând să reiau ce am vorbit. =))

După discuţiile foarte filosofice, mi-am zis că e timpul să mă bag şi eu în pat, mai ales că se făcuse aproape ora 2:00 şi nu aveam chef de o altă discuţie şi mai filosofică cu mama. Odată aşezată în pat, mi se părea ba că e prea întuneric în cameră, ba că vântul de afară sună ciudat. Am început să mă gândesc la discuţia de pe chat şi aproape că râdeam singură de acţiunea de a vorbi cu un robot, când am auzit un zgomot ciudat de pe hol. Nu ştiu dacă era din cauza filmului sau pur şi simplu eram paranoică, dar vă daţi seama cam cum mi s-a făcut pielea. Am încercat să alung senzaţia şi să adorm, dar după vreo 20 de minute, am auzit cum s-a deschis uşa de la camera mea. Atunci jur că chiar m-am speriat şi îmi era frică să mă întorc să văd cine sau ce e. :|
Aşa că am întrebat mai mult la întâmplare:

- Mama, tu eşti?
Dar nimeni nu răspundea...
- Mamaaa..?
- Da, cine altcineva?
- Ce faci?
- Vroiam să văd dacă dormi...Dar tu?
- Eram perfect până acum 10 secunde, când tocmai era să am un atac de cord.

Apoi a închis uşa şi s-a dus în camera ei şi eu cred că am adormit, că nu-mi mai amintesc nimic. Cum mă rugase Alecsa să o trezesc pe la 9-10, mă tot trezeam şi mă uitam din oră în oră la telefon, ca să fiu sigură că nu ratez momentul. Şi aşa am făcut până pe la 9:20, când m-am dat jos din pat şi, cu mare teamă de oglindă, m-am dus în baie să-mi încep ziua.

PS: E lung postul şi cam plictisitor, ştiu deja. Dar trebuia să vă lămuresc care era faza cu noaptea mea. :P

Nu uita să zâmbeşti azi

Bună dimineaţa, blogosferă! :D

Nu ştiu exact ce s-a întâmplat, dar cert e că m-am trezit cu un zâmbet mare pe toată faţa (în ciuda nopţii agitate - o să vorbesc în alt post despre asta)
şi m-am decis să îl împart cu voi.


Aa, şi încă ceva, de data asta cu dedicaţie pentru sis-ul meu, care m-a angajat cu normă întreagă ca piscinar şi acum şi ceas deşteptător. :P



EDIT: Am primit şi eu ceva ;;)

Salată colorată

Nu ştiu dacă vi se întâmplă şi vouă, dar eu rămân în pană de idei culinare; vara cel puţin, mă ia de cap numai cât aud întrebarea bunicii: "Şi azi ce-ai mai vrea să mănânci?". E cald, e leneveală şi stomacul meu n-are chef de aproape nimic, însă nu-l pot lăsa nici să aştepte prea mult, că deja are ceva probleme, săracul.

Aşadar, lansez tuturor celor care rezistă în bucătărie fără să dea foc la ceva invitaţia (numiţi-o leapşă dacă vreţi) de a prezenta câte o reţetă uşoară, de
vară şi de preferinţă cu timp de preparare până în jumătate de oră. Nu de alta, dar vreau să mai prind şi eu câte ceva pentru la facultate, ca să nu mă îndop cu fast food-uri. :P

Sugestia mea e o salată colorată, cum îmi place mie să o numesc, care se prepară destul de repede şi pe de-asupra e şi gustoasă, şi sănătoasă. Aveţi nevoie de:

- piept de pui fiert
- varză rasă
- morcov ras
- roşii tăiate feliuţe
- maioneză de muştar (muştar + o linguriţă de ulei)

Se amestecă bine şi asta e tot! :D Poze nu am apucat să fac, dar va imagiati voi cam ce bine arată. :)

Tot sufletul meu e un gând

Din lipsă de ocupaţie sau prea mult elan, omul face multe. Aşa m-am apucat eu aseară pe la 21:00 să fac curăţenie generală în camera mea. Şi nu mă refer la praf sau dat cu aspiratorul, ci la ordine în sertare: între referate de mult uitate, amintiri şi cărţi. Aşa se face că am dat pur întâmplător peste nişte compuneri scrise de mine prin clasa a VII-a parcă, pe vremea când mergeam la olimpiadă la română (eu şi încă vreo 20 de fete, dar asta e o altă poveste).

Ce nu prea am înţeles eu e de ce am păstrat tocmai aceste două compuneri; probabil că ultima dată când le-am văzut mi s-a părut că au ceva interesant în ele, în ciuda unor probleme de exprimare şi a exasperantelor puncte de suspensie utilizate prea des. Dar cel puţin atunci scriam mai des şi mă străduiam să iasă ceva, nu ca acum, când scriu literatură doar din an în paşti şi atunci cine ştie ce iese. M-am înarmat cu răbdare şi le-am transcris, îmi e prea jenă să pun un scan cu scrisul meu de mână de atunci. Deci, ce părere aveţi: are rost să le mai ţin sau le pot da fuguţa la coş?



Tot sufletul meu e un gând

În faţa foii albe mi-e greu să-mi găsesc cuvintele... Nu ştiu cu ce să încep... Aşa multe gânduri îmi invadează sufletul, atât de multe semntimente... E greu să redai în cuvinte ceea ce nici tu nu înţelegi. Dacă aş putea, aş vrea să scriu totul că într-un jurnal; simplu, intim şi fără prea multe complicaţii.

Sufletul meu... de mult nu l-am analizat în amănunt... Dacă mă gândesc bine, inima mea e închisă într-un turn de fildeş, unde nimeni nu poate intra. Doar eu pot străbate oceanul zbuciumat, pentru a ajunge până la el. M-am hotarât... va trebui să merg cu orice preţ, să-l descopăr.

Însă acest lucru e greu de realizat... Castelul meu e înconjurat de valuri, ca nişte zmei înfometaţi, care lovesc puternic în el. Dar acesta rezistă... are ziduri bune, întărite odată cu anii, cu experienţa de viaţă. Sufletul ia mereu alte forme, are alte gânduri...

În lupta cu viaţa, pe care orice om o duce în fiecare zi, sufletul meu s-a păstrat aşa cum era el: cald şi neatins de artileria grea a răutăţilor. Deşi unoeri oceanul albastru s-a întunecat şi nori negri brăzdau cerul, împrăştiind păianjeni luminoşi, sufletul meu a trecut cu bine peste acestea oricâte furtuni ar fi fost, întotdeauna a ieşit soarele şi mai apoi un curcubeu, cu toată paleta de culori a unui maestru.

Eu comunict diret cu sufletul; de fapt, fiecare dintre noi facem asta, poate chiar fără să ne dăm seama. Oricând suntem puşi în faţa unei probleme de viaţă, gândim raţional, dar apoi ne întrebăm şi sufletul. Aceasta este întrebarea la care de mult caut un răspuns: De ce oricât de corect ar părea un lucru, unoeri ne ascultăm sufletul şi renunţăm la el? Oricât de mult am încerca să răspundem, nu vom putea pentru că aşa este legea umană, să ne ascultăm sufletul.

Fac parte din acei oameni care au un şaselea simţ şi mi s-a întâmplat de multe ori să am dreptate, bazându-mă doar pe intuiţie, pe ceea ce îmi şoptea discret sufletul meu. Toţi oamenii au o lume a sufletului lor, o lume unde numai ei pot ajunge. În sufletul meu acum sunt griji mărunte, dar mai târziu când valurile vor fi tot mai mari, oare ce va mai fi? Ei bine, asta nu o ştie nimeni...nici măcar eu...

Cluj - nebunie de moment

Citind blogu lui Gârby, proaspăt întors din vacanţă, mi-am amintit de "nebunia" mea de moment de a merge la facultate la Cluj. Deşi erau aproape 500 de km, eram într-un timp hotărâtă să plec cât mai departe de casă,
într-un oraş care păstrează încă vie o bucată de istorie.

Culmea e că până acum nu am căutat imagini sau informaţii suplimentare despre oraş sau atracţiile lui, dar niciodată nu e prea târziu. Acum, după ce deja mi-am depus dosarul la Iaşi şi nu mai e niciun "pericol" să mă răzgândesc, am decis că n-ar strica să arunc un ochi, cel puţin să văd peste ce-aş fi putut da. Şi trebuie să recunosc că am fost plăcut surprinsă de tradiţia şi arhitectura oraşului, precum şi de varietatea obiectivelor turistice.





După toate astea, parcă îmi vine să fac o excursie până acolo. :P

Mulţumesc

Mă uit cu groază la data ultimei postări... titlul zace neputincios sub o dată care rămâne tot mai în urmă cu fiecare moment. Cuvintele parcă au fugit din mine şi s-au ascuns; zadarnic le caut, căci ideile nu se mai supun nici unor reguli de bună purtare şi aleargă de nebune.

Asta este ceea ce mi-aş dori şi eu să fac cât mai curând: să plec fără să mă uit în urmă, să fiu liberă să dau frâu liber impulsurilor şi inima să fie conducătoarea minţii, aşa cum obişnuita altă dată.

(*)

Mulţumesc celor care încă nu m-au scos de la blogroll, ba mai mult, m-au menţinut "sus" atunci când meritam cel mai puţin. Mulţumesc celor care încearcă să-mi facă viaţa mai bună. Îţi mulţumesc ţie, zi de vară,
pentru că mă laşi să-ţi simt căldura...


PS: Ieri m-am înscris la Psihologie. :D

Mă laud şi eu cu ei

Piticania pufoasă şi puricoasă [Costicel] =))



Motanul viril [Zein] ;;)

Pe când eram...

Pe când eram tânără, liniştită şi "fotografă"... acum toate s-au schimbat :|

La mulţi ani, Jully!

Iată că a venit şi ziua în care una din cele mai bune prietene ale mele face 19 ani. Ştiu că a fost ieri, dar am zis că voi scrie seara când revenim de la băut (suc, nu va gândiţi aiurea :P). Dar ştiţi voi că nu iese mereu aşa cum ne programăm. :D

Aşadar, dragă Iulia / Jully, sper să nu mă omori prea tare pentru întârziere şi pentru că mi-au mai rămas încă vreo 15 de La mulţi ani nerostiţi, dar promit că până la următoarea aniversare ţi-i spun pe toţi. :D Încă o dată îţi doresc să fii fericită, iubită şi să ai mult succes în viaţă! Bucură-te de anul ăsta, că de la anul schimbi prefixul şi parcă e altă treabă. :P

Şi cum ziceam anterior, ieri am petrecut că între fete şi ne-am făcut deja planuri pentru la anul (petrecere la piscină, chestii de astea; asta dacă ne primeşte Alecsa la ea ;;) ) O fază foarte tare a fost discuţia despre Hannah Montana. Nu mai ştiu cum a venit vorba, dar mă contraziceam eu cu Jully la un moment dat dacă este şi serial, şi desen animat, la care ea îmi explică foarte pornită că "e film cu oameni"; vă daţi seama că nu ne mai puteam opri din râs. =)) Aa, şi a mai fost o fază cu Celine Dion, dar nu vreau să-i răpesc materialul de postat pe blog. :-"

Revin şi cu poze de îndată ce fac rost. :P

PS: Diseară merg să-mi fac pozele pentru facultate, de alea tip buletin (efectiv le detest). Dar vorba aia - măcar aveam 3 ochi şi 4 picioare? =))

EDIT:

Blog Appeal

Am găsit pe blogul lui IlluzoricDream un quiz foarte interesant,
care îţi "spune" ce tip de blogger eşti. Va invit pe toţi să îl faceţi, îl găsiţi aici.
Rezultatul care mi-a ieşit se datorează în mare parte vouă,
cititorilor şi prietenilor mei...Vă mulţumesc!

Powered by Jocuri Online Apropo.ro

Departamentul de mansardă statică

Alecsa *: Bună ziua,mă numesc Alecsa şi sunt de la departamentul de mansardă statică.Va rog frumos să vă urcaţi în mansardă şi să-mi spuneţi dacă vi se scoală părul din cap:D
Irina: d-şoara Alecsa?
Irina: m-am urcat la mansardă şi mi se scoală părul în cap
Irina: cv sugestii? =))
Alecsa *: =))
Alecsa *: da
Alecsa *: schimbaţi părul
Alecsa *: :D
Irina: şi d unde iau altul? =))
Alecsa *: =))
Alecsa *: de la...pararie =))
Irina: mor =)))
Alecsa *: cum se zice şi la băcănie,etc =))
Alecsa *: pararie :>
Irina: da
Irina: farmacie :>
Alecsa *: şi dacă mai bagi un L iese pălărie =))

Rezultate

Îmi cer scuze că am întârziat cu afişarea rezultatelor, dar am încercat şi eu pe cât posibil să mă mai relaxez după toată agitaţia prin care am trecut. Ştiu că se putea şi mai bine, dar oricum mă declar mulţumită; cel puţin sunt note reale, meritate, nu ca la alţii...Şi cu asta mă opresc aici, pentru că m-am enervat destul când am aflat prima oară cam ce note s-au mai luat pe la mine prin şcoală. :|

Urşii polari

Cei mai buni prieteni ai mei sunt urşii polari.
De fiecare dată când ursul meu polar se apleacă şi mă ia în braţe,
se face linişte... nu mai există nimic, decât liniştea din braţele lui...

Scârbă

Zău că mi-e scârbă. Dar în lumea voastră de noroi, eu mi-am pus masca şi am pornit pe drumul meu.

Gânduri de neuron relaxat

Vouă nu vi s-a întâmplat niciodată ca diverşi cunoscuţi, mai mult sau mai puţin, să se bage în seamă ca musca-n lapte aşa aiurea? Ce plăcere pot avea nişte oameni care nu te cunosc (şi aici nu mă refer la faptul că sunt poate la capătul celălalt al ţării, ci pentru că n-au vorbit de nici 5 ori cu tine) să se amestece în problemele tale personale şi în chestii care chiar nu îi privesc?

Şi e chiar şi mai bine când până şi cei care sunt programaţi biologic să te iubească (Alecsa's quote) îţi demonstrează contrariul. Dar ce mai contează asta? Am terminat cu stresul, cineva mi-a luat inima înapoi şi totul se anunţă a fi promiţător. :D

Mulţumesc pentru grijă, dar mă lăsaţi şi pe mine să mă relaxez?


PS: Nu o să îmi cer scuze pentru tonul acid şi pentru ironii; măcar aici să pot fi eu. Dacă vreo una din persoanele amintite se simte lezată, poate considera ca totul e o fabulaţie a neuronului meu prea relaxat. ;;)

Gata cu Bac-ul!

Felicitări, boboaca mea filoloagă! :>
Te iubeee, sisuletz :*


PS: Am terminat şi eu în sfârşit cu Bac-ul.:D
Mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut! :P

Ce fac pe net?

În primul rând vreau să îmi cer scuze pentru lipsa de activitate de pe blog din ultimele zile, dar se pare că examenele îşi spun cuvântul. Deşi mâine e ultima probă, care în cazul meu nu e sportul, eu deja mă simt extenuată - vreau vacanţă! Să stau degeaba, să număr stelele, să colorez zâmbete şi să mă joc cu fluturii şi, nu în ultimul rând, să plec cât mai departe de casă.

Probabil că n-aş fi postat nimic nici astăzi, dacă nu primeam o leapşă de la Inka, care are curiozitatea să afle ce fac eu când stau pe net. O să încerc să redau ordinea unei zile normale:

* intru pe mess şi vorbesc cu prietenii şi cu cei care se bagă aiurea în seamă;
* verific mailul şi apoi văd dacă am comentarii pe blog (PS: mersi de "aprecieri" fanilor mei, dar am moderare şi nu mă tem s-o folosesc :)));
* scriu pe blog şi citesc ultimele posturi ale celor de la blogroll;
* citesc vreo 2 ziare online (vreau să mă las de activitatea asta, că m-am săturat de "Fete de la pagina 5" şi alte articole de genul :| );
* intru pe 2 forumuri, unde postez mai mult sau mai puţin, depinde de cheful de moment;
* mă joc pe Miss Bimbo (nu am înnebunit şi nici nu am 5 ani, dar creează dependenţă; nu-i aşa, sis? =)) )
* ocazional, mai iau câte un film / melodie de care am nevoie;
* caut pe Google diverse chestii de "maximă necesitate" :P

Leapşa merge la toţi doritorii, dar în mod special la Alecsa, Jully şi Gârby.